iarna pe ulita romania

a-nceput de ieri sa cada
cate-un fulg
si m-am jucat
minunat.
a venit iarna adevarata ce fericiti suntem majoritatea!
numai asa mai gasim motiv sa ne reamintim de copilarie, sănii, oameni de zapada, portocale si banane numai de craciun, astfel avand ce sa vorbim si sa nu fie contradictoriu sau judecat- ca atunci eram copii. Acum suntem :mari: si trebuie sa avem personalitate, propriile opinii bine conturate deci sa intram in polemica si sa folosim cuvinte noi.

hoho ho
m-am dus sa fac bucurie bunicilor, si am strabatut drum lung.Dar am ajuns repede si bine.Toata lumea era fericita.Numai aia batrani plangeau.Tot de fericire.
A venit ziua in care trebuia sa ma intorc acasa. Si nu am plecat.
Mai o zi.
De voie de nevoie am plecat de dimineata.
Am inceput cu dreptul.
Primii 7 metrii i am facut in 10 minute.
Am stiut ca va fi mai bine.Si asa a fost.
Ningea minunat.
cata priveliste poti admira la 40km/ora pe parcursul a 500 km!
(am scos detectorul de radar din priza)
La radio se vorbea in continuu despre cum au ramas sute de masini peste noapte, blocat in zapada alba si pufoasa.
Incercand sa ajung in imparatie unde nu ma asteapta nimeni, intru pe teritoriul balaurului. Diferenta se simte imediat ce masina patineaza ca sania Craiesei. Trebuie sa recunosc ca daca eram la volan nu mai scriam acum.Nici poimaine.
Am mers mai departe. La a 3 a oprire involuntara a masinii, langa o rapa, am considerat ca zilele de iarna nu se pot dovedi mai minunate.
zapada era pe o parte si pe alta ca niste mini tunele.masinile patinau in jurul meu, iar muzica nu mai canta.
nu eram nici macar la mijlocului drumului pe care il aveam de parcurs. Ceea ce facem de obicei in 5 ore, ne luase azi 12 ore. Un adevarat cadou de craciun daca stau sa compar situatia cu a celor care inca sunt unde i-am vazut in feeria de zapada.
dar nu compar. eu inca imi astept cadoul sub brad.
sau macar brad.
Se intunecase de mult si drumul parea mai negru. Lux
580km/800
mai putin
Fulgii schimbau stilul muzical si dansau acum mai energic.Mai atractivi, deci mai multi.
ce se vedea la orizont era la fel de luminos ca la NY, la fel de aglomerat si trairile intense ca a unui vizitator al orasului.
kilometrii de masini asteptau ca politia sa elibereze drumul.Alt accident.Asta cel mai grav.
Vazusem multe.Am obosit.Ninge si mai tare acum.
sunt in deva .Nu ajung acasa in noaptea asta.

let it snow let it snow let it snow!

America

asa departe de casa, nu se simte.
Oameni, strazi, magazine, copaci si masini sunt si aici ca si acasa. Nu-ti trebuie mai mult de 5 zile sa te obisnuiesti cu masinile americanilor care sunt mai "voluminoase" in comparatie cu cele de pe strazile europene, si mai exact ale Romaniei, ca suntem de-ai Europei.
Stiu ce-mi lipseste.
Imi lipsesc oamenii cu care traiesc (cu adevarat), atmosfera romanesca si faptul ca acasa zambesc mai mult decat orice american, dar zambesc pe bune.
pe cat de tipic suna si pe cat de uzata e ideea pe atat de adevarata e.

Dar nu as aduce aici prietenii sau familia pentru o perioada mai lunga. E bine sa vi in vacanta (Transilvania-America). Adevarul e ca suntem priviti ca si "straini" si asa vom ramane oricat de multe lucruri am sti despre ei, si oricat cultura generala, generozitatea si indemanarea noastra o depaseste pe a lor.


Nu vreau sa generalizez povestea pentru intreaga america si nici pentru totii americanii sau romanii (sunt subiectiva, sensibila si nu sunt aici pentru bani chiar daca pe astia ii am acum si inca nici un amic in/pe banca) ,dar pentru cei care cunosc America din carti, fime, tv si poze - america e alta. Chiar o americanca (trecuta prin viata vreo 70 de ani) a spus ca ei nu sunt acea imagine pe care o reflecta media.

Americanii- se lauda cu "free spirit" si "low fat products".
si ghici ce .- vad o gramda de obezi.......

Sunt draguti, simpatici adorabili, mai ca ai crede k toti te iau in serios si le pasa- asta daca nu ai norocul (chiar noroc, sa deschizi bine ochii si sa nu te lasi pacalit) sa vezi si sa auzi pe strada oameni care striga la alti oameni (copii) din tot sufletul lor, cu o ura accentuata si deranjanta, pentru o greseala minora sau pentru ca le calci putin "pe nervi"/.Cheama imediat politia, sau te concediaza dupa 2 ore de munca indiferent de natie.
Aparent, toate sunt bune si frumoase pana in momentul in care vine vorba de munca.
Vorbind din perspectiva unui angajat, coleg de lucru si martor in spatele casei de marcat pot spune ca nu au mila sau au doar un scop (succesul afacerii indiferent daca asta presupune sa lase la o parte respectul si cuvantul). Nu generalizez pentru ca exista oameni si oameni, dar asta e partea de america pe care am vazut-o si care mi-a ramas intiparita ca sa o pot tipari.


P.S da, au haine, electronice multe si ieftine, reduceri si refill

Inspiratia vine expirand

e clar. nu mi pot mentine blogu daca nu ies din casa.

Nu sunt expirata si nici exfluentata de factorii mediului extern, ci numa de cei ai mediului ex-intern, chiar daca acestia sunt multi nu e deajuns. Am famelie mare, spirituala si contextuala- noi suntem ca la altii nu pusca ADN ul.
Tin cu dintii sa scriu ceva si ies putin pe balcon (k e extern). Ma uit in jur. Nu tipa nici o baba azi. Ele, doamnele care au mai ramas vi, sunt cu tensiunea si afar e cam cald, deci nu au vlaga.

Imi aduc aminte de Brighi.

Brighi- oul care s-a facut cioc cu aripi. Nu-i!
stiu ca de dimineta il chinuia mama (lu' Brighi) sa-l invete sa zboare. Din cate stiam era primu zbor. Dar o frica ce-l mai tine pe asta mic, de se dadea mereu inapoi cand ajungea la marginea pervazului....si mama-sa ghici ce? Tipa ca din gura de porumbel!
In fine.....acum nu e deci zboara victorios pe undeva.
sau nu? O fi imprumutat ADN ul familiei si , atunci n are cum sa fie asa victorios ..de zburat nici atat!
Ma apuca emotii prostesti.....parintii lu Brighi vin la vechea casa(a.k.a mediul meu extern) , isi iau portia de mancare si pleaca in alt balcon.
aaaaa!!
De acum....incep sa aud si tipete...de disperare...daaaa !! sunt sigura!! e Brighi acolo in balcon.
Vai\\\\ te pomeni ca nu a putut sa zboare prea mult si a cazut in balconul vecinilor.....care or fi aia?....
Nu-i nimic k nu cunoastem vecinii. Il stim pe Brighi si pe parintii lui, deci mergem la usa vecinilor.

Bat.Nimic.bat.Nimic.se auzea ceva emisiune pe B1....fuck! si io ma duc la astia sa cer porumbelu...Dar e al meu!Sun!
Vine
se uita la mine
ciudat
"Buna ziua! Nu va suparati nu aveti un porumbel in balcon?"
"nu"
"Pai eu am avut porumbel..tra la la...primu zbor...la la....balcon...parinti...noi vecini...va rog mai verificati o data!"
"bine merg, asteapta..." si imi inchide politicos usa in nas :D
in timpu asta vine sotu doamnei
"Hac"
"Eu am un cuib, dar e al meu. Is 2 porumbite care stau acolo. Nu, chiar 3! Is 2 oua"
eu iar incep
"porumbel, ou, la mine, cioc cu aripi, parintii lui, parintii mei.....du-te naibii si vezi de nu mi-o cazut ciocu la tine in balcon..ce nu intelegi?"
vine doamna
"nu e"
"va multumesc" :( of

Merg acasa ...ma gandesc daca tot asa o sa-mi plece si copii mei (cel putin 3) fara sa zica nimic.
----fac o legatura intre numele tatalui meu (Victor) si porumbelu, tot a meu! si ma mai incurajez putin:
Sigur e mascul, e victorios si e la femele si clar nu-l mai vad acasa, k eu personal n-am ce sa- i ofer decat niste mancare semipreparata, nici macar calda!

Maine am examen!Tine-mi pumnii......sau mergi in locul meu???te roooooooooooooog

Nevoia necomerciala

Orice nevoie naste un produs.
Orice produs naste o nevoie.
impreuna cu tot fastul: promovare, publicitate, mascote, reclame in door, out door, pe sub door, prin door .daca esti foarte pornit. si cu consumul sau utilizarea unui produs devenim mai satuli, mai inteligenti, mai energici mai fericiti , mai departe de realitate sau mai frumos mirositori.

Cum satisfacem, cum potolim nevoia de a iubi sau de a fi iubit de o anumita persoana?
Cine te ajuta sa ajungi cu buzele, cu mainile, cu toata fiinta ta .pe care poate nu o cunosti f bine inca. alaturi de acea persoana la care iti sta mereu gandul? ....sau macar sa stai de vorba cu entitatea

-ne incercam norocul prin diferite mijloace de comunicare mai mult sau mai putin serioase, sa ne lipim sa ne indragostim sa ne gasim jumatatea, sfertul sau bucata. Dar cand dam "shut down " suntem iar doar "cea/cel mai bun/a--- prieten/a, fica/fiu, sora/frate, mascota, la invatatura, la dezinvatatura, crosetat sau cules mere". Stradania ta de a trece peste "toate la timpul lor.unele dupa ce tie ti-a trecut timpu' " ne asemuie unei marfe slabe. Vom fi mereu Adria Cola si ne vom uita la Mos Craciun cum ne face cu mana zambitor din Camionul fericirii a preafericitului Coca Cola.
- en-detail sau en-gros suntem\esti\nu esti\vei devenii clienti sex shop. Si asta nu numai pentru a face cadouri "haioase" sau cadouri "altceva". E foarte simplu. iti satisfaci cum iti este mai la indemana o nevoie. dar iar dai "shut down"
Si totusi ai o nevoie.
cine te pupa pe buze?
ne facem actori? ne prostituam? sau iesim pe strada cu tricouri pe care scrie "FREE KISSES ON the LIPS"(ok si + HUGS pt cei mai old fashioned)

M-am hotarat sa fac o facultate-- unde niste profesori tare dragalasi .unii cu prea multe nevoi necomerciale. ma mai invata una alta despre marketing &co.-- si asta pentru a afla si eu cum se poate satisface o astfel de nevoie.
Promit sa public inovatiile chiar inainte de a le breveta.

ma gasesti pe mirc